Lăsând deoparte dilema lingvistică provocată de unele cuvinte din limba română, stau şi mă întreb ce anume a dus la formarea lor... N-am să intru în etimologia acestora însă existenţa prefixelor bi~ şi tri~ în componenţa acestora îmi dau bătăi de cap. Două dintre acestea, bilă şi tricou... sunt de-a dreptul imposibile.
Există un banc care încearcă o explicaţie logică a etimologiei „bilei”,
…dar fie vorba între noi, aceleia care sare de “en-jde-ori” cum să-i spui? Enjdeorilă?!
Mă rog, hai să zicem că am rezolvat problema… enjdeorilei, dar cu tricoul cum rămâne?
Nu-mi vine în cap decât replica acea, deja ajunsă celebră: “halatul…, halatul…, cât costă halatul? ”
E clar..., am ce face la noapte.
Există un banc care încearcă o explicaţie logică a etimologiei „bilei”,
Un poliţist găseşte pe jos o bilă. Îi dă drumul jos şi ea sare de doua ori. Mă, se gîndeste el, de ce sare bila asta de doua ori? Ia să mă duc la căpitan... Se duce la căpitan şi îi comunică faptul. Se gândeşte căpitanul, se gândeşte şi, cuprins subit de revelaţie, sare de pe scaun şi spune:
- Păi, mocofane, sare de două ori pentru că se cheamă bilă. Dacă sărea de trei ori se chema trilă.
…dar fie vorba între noi, aceleia care sare de “en-jde-ori” cum să-i spui? Enjdeorilă?!
Mă rog, hai să zicem că am rezolvat problema… enjdeorilei, dar cu tricoul cum rămâne?
Nu-mi vine în cap decât replica acea, deja ajunsă celebră: “halatul…, halatul…, cât costă halatul? ”
E clar..., am ce face la noapte.
Postări
